Sursa imagine: renasterea.ro

Croaţia a devenit parte a UE, dar are în faţă mai multe provocări

Croaţia a devenit luni cel de-al 28-lea stat membru al UE, un eveniment 'cu adevărat istoric', după cum l-au catalogat liderii europeni, de pe urma căruia, aşa cum a declarat recent preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un interviu pentru presa croată, va avea de câştigat atât fostul stat iugoslav, cât şi blocul comunitar. Noul stat membru are însă înainte o serie de provocări, de la problemele economice, până la cele care decurg din faptul că va trebui să protejeze cea mai lungă frontieră externă a UE, într-o regiune notorie pentru afluxul de imigranţi ilegali şi traficul de droguri sau arme.

'Aderarea Croaţiei este un eveniment istoric, care readuce ţara în locul său de drept din inima Europei. Aştept cu nerăbdare contribuţia Croaţiei la UE, care va fi o poveste de succes, atât în beneficiul UE, cât şi al poporului croat şi al Europei de Sud-Est ca întreg', a declarat recent Barroso într-un interviu pentru corespondenţii croaţi de la Bruxelles.

Şeful executivului comunitar a adăugat că ţara răvăşită de război cu două decenii în urmă este acum 'o democraţie stabilă', dar a precizat că 'Croaţia va trebui să răspundă urgent unor provocări importante în ceea ce priveşte stimularea creşterii, consolidarea finanţelor publice, promovarea competitivităţii şi asigurarea stabilităţii financiare'.

Barroso a reiterat importanţa combaterii corupţiei, în care apreciază că Croaţia a obţinut rezultate concrete, şi a menţionat că perioada tranzitorie de şapte ani în care statele membre pot impune restricţii pe piaţa muncii pentru lucrătorii croaţi va trece 'foarte repede'. Nouă state membre au anunţat până acum că vor aplica astfel de restricţii în primii doi ani de la aderare.

Premierul croat Zoran Milanovic a declarat sâmbătă, într-o emisiune televizată, că nu va exista niciun miracol în ţară după aderarea Croaţiei la UE de la 1 iulie, care va marca doar începutul cursei. 'Soarele va fi la fel, acelaşi vânt va sufla, iar ploaia va cădea în acelaşi mod', a explicat Milanovic. 'Înseamnă noi oportunităţi. Primele secunde ale datei de 1 iulie vor marca începutul unei noi curse în care progresul va fi vizibil', a adăugat şeful statului Ivo Josipovic.

Întrebat când va trăi populaţia mai bine, premierul croat a răspuns că se aşteaptă ca această îmbunătăţire să aibă loc în următorii zece ani: 'Mă aştept la zece ani de creştere moderată. Nu suntem o ţară săracă, dar ne numărăm printre ţările mai puţin înstărite'. Josipovic a afirmat la rândul său că stabilitatea este importantă pentru fiecare societate. 'Este, drept urmare, important ca în fiecare an PIB-ul să continue să crească, chiar şi cu puţin. Ar trebui să ne aşteptăm măcar la o mică creştere'.

Croaţia, cu un PIB de 39% sub media europeană, care îl depăşeşte doar pe cel al României şi Bulgariei, are o economie care este în recesiune din 2009, iar rata şomajului este de 21%, notează France Presse. Din acest motiv, părerile croaţilor despre aderarea la UE şi manifestările care celebrează evenimentul sunt împărţite.

'300.000 de şomeri, asta vom sărbători? Are UE o baghetă magică pentru a face să dispară toate problemele?', scrie un internaut pe pagina oficială a guvernului croat de pe Facebook. Pe de altă parte, Tihana Strmecki, o femeie de 48 de ani, de profesie inginer, din oraşul Sisak, se arată optimistă. 'Sunt fericită, pentru că mereu am fost orientaţi către Vest. Vom fi parte a Europei şi sper că nimeni nu va mai ataca această ţară vreodată', scrie ea, referindu-se la războiul de independenţă din 1991-1995.

Odată cu aderarea sa la UE, Croaţia are sarcina majoră de proteja cea mai lungă frontieră externă a blocului comunitar, într-o regiune binecunoscută pentru traficul cu fiinţe umane, droguri şi arme, în condiţiile în care ţara face parte din aşa-numita rută balcanică, care începe din Turcia şi mai include Grecia, Macedonia şi Serbia, scrie site-ul EUbusiness.

Autorităţile croate trebuie să monitorizeze o graniţă de peste 1.300 km, care depăşeşte frontiera Finlandei cu Rusia, având graniţe comune cu Serbia, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina.

La postul de trecere a frontierei cu Muntenegru de la Karasovici, oficialul din forţele de poliţie Stane Urlovic afirmă că 'drogurile şi imigranţii ilegali reprezintă principala noastră preocupare'. Numai anul trecut în jur de 6.500 de migranţi au fost prinşi în Croaţia în drum spre Europa de Vest, provenind din Afganistan, Siria, Turcia şi Albania şi din naţiuni africane ca Somalia sau Algeria.

Stane Urlovic afirmă că imigranţii ilegali, majoritatea bărbaţi de peste 20 de ani, dar şi cupluri cu copii, încearcă să strecoare în Croaţia la doar câteva sute de metri de punctul de trecere a frontierei de la Karasovici. 'Uneori prindem aceleaşi persoane la doar câteva ore după ce le-am prins prima oară şi le-am trimis înapoi în Muntenegru', povesteşte ea pentru EUbusiness. Odată un imigrant a sărit dintr-o valiză deschisă de un poliţist de frontieră, iar altădată a fost găsită o persoană într-un covor aşezat pe locurile din spate ale unei maşini, îşi aminteşte Stane Urlovic.

Traficanţii cer pentru o călătorie între Istanbul şi o ţară UE între 5.000 şi 6.000 de euro, susţine poliţia locală. Agenţia FRONTEX, care gestionează cooperarea operaţională la frontierele externe ale UE, estimează că numărul persoanelor care au trecut graniţa ilegal, a crescut cu 33% în 2012 comparativ cu anul precedent.

De asemenea, anul trecut au fost confiscate în jur de 600 kg de droguri la graniţele croate, iar traficul de autovehicule furate este în creştere, apreciază poliţia.

Pentru a face faţă provocărilor de la frontiere, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro din fonduri europene de asistenţă pentru a ameliora infrastructura de frontieră, a moderniza echipamentul şi a instrui poliţiştii de frontieră, a declarat oficialul din Ministerul de Interne, Gilio Toic Sintic. În jur de 6.000 de poliţişti de frontieră sunt implicaţi în prezent în monitorizarea şi controlul frontierelor cu Muntenegru, Serbia şi Bosnia, dar ar mai fi nevoie de încă 300, apreciază el.

Frontiera de 1.011 km cu Bosnia-Herţegovina reprezintă cea mai mare provocare pentru Croaţia, nu doar din cauza lungimii, ci şi a terenului dificil, cu râuri şi munţi foarte dificil de traversat.

La postul din Metkovic, oraş din sudul Croaţiei aflat parţial în Bosnia, poliţiştii de frontieră monitorizează în permanenţă situaţia din şase 'puncte suspecte' pe ecrane mari. 'Este o zonă preferată de migranţii ilegali, pentru că se pot ascunde cu uşurinţă şi apoi se pot 'pierde' în oraş', a declarat şeful poliţiei regionale de frontieră, Mato Barisic.

În timp ce aceste 'puncte suspecte' utilizate de traficanţii de droguri şi de fiinţe umane sunt supravegheate cu camere de luat vederi, poliţiştii bosniaci şi cei croaţi efectuează misiuni comune de patrulare în oraş. Mato Barisic susţine că aderarea ţării la UE nu va schimba mult, deşi ţara ar putea deveni acum mai degrabă o destinaţie, decât un punct de tranzit. 'Ne pregătim pentru asta de ani de zile', a afirmat el.

Deşi a devenit membru al UE de la 1 iulie, Croaţia mai are de aşteptat până să intre în zona Schengen. Autorităţile de la Zagreb şi-au propus să adere la zona de liberă circulaţie până la sfârşitul lui 2015, dar îndelungata aşteptare a României şi Bulgariei arată că o decizie în acest sens depinde mai degrabă de un acord politic, decât de îndeplinirea criteriilor tehnice.

O altă problemă cu care s-ar putea confrunta Croaţia după aderare este şi o creştere anticipată a numărului solicitanţilor de azil, pentru care noul stat membru nu este pregătit, scrie EUobserver.

Organizaţia Human Rights Watch (HRW) afirmă că centrele de primire ale Croaţiei sunt deja supraaglomerate cu sute de copii neînsoţiţi care au nevoie de standarde de protecţie specializate. 'Zagrebul ar trebui să vadă aderarea ca pe un stimulent pentru a continua să amelioreze apărarea drepturilor omului, decât ca pe un semnal să reducă ritmul', a declarat vineri Hugh Williamson, director al HRW pentru Europa şi Asia Centrală.

Într-un studiu dat publicităţii recent, organizaţia The Jesuit Refugee Service (JRS), cu sediul la Bruxelles, a ajuns şi ea la concluzia că centrele de primire din Croaţia se confruntă cu o presiune suplimentară din cauza unui sistem de azil disfuncţional în Macedonia. 'Ce se întâmplă într-o ţară din Balcani are consecinţe în regiune', a declarat responsabilul pentru politici al JRS Europe, Stefan Kessler.

Condiţiile deplorabile din centrele de primire de la Skopje îi obligă pe nou-sosiţi să caute protecţie în altă parte, mai ales în contextul în care Macedonia nu a mai aprobat o solicitare de azil din 2011.

Potrivit JRS, condiţiile din centrele de azil din Croaţia sunt departe de a fi mulţumitoare, din cauza lipsei de fonduri şi de personal. 'Dacă Croaţia nu poate face faţă numărului de migranţi care vin din Balcani, atunci nu va putea face faţă legilor UE privind azilul pe care va trebui să le implementeze ca nou membru al UE', a mai afirmat Stefan Kessler.

Parlamentul European a adoptat în iunie pachetul privind sistemul european comun de azil, care stabileşte un set de criterii care determină ce stat membru este responsabil pentru procesarea cererii unui solicitant de azil. În cele mai multe cazuri, statele membre în care solicitanţii de azil au pătruns prima dată sunt cele responsabile, ceea ce înseamnă că dacă un solicitant de azil este prins într-un stat, el va fi transferat către ţara pe unde a intrat în UE.

Autor: agerpres.ro
01.07.2013 Europa
26794
0

Comentarii 0